Wow. Iată-mă la finalul acestei aventuri. Aș zice că a zburat timpul, dar sincer am trait la maxim fiecare zi. Cu un copil minunat și plin de energie îngrijă, cu proiecte multe în continuare, dar mai ales niște simptome diferite specifice sarcinii de altfel, dar neîntâlnite cu Rareș si cu o pandemie neasteptata, aceasta sarcina chiar a fost o adevarata aventura. V-am povestit în textele anterioare cum a fost experiența trimestrului 1 și 2, așa că fără să o lungesc prea mult, trec direct la subiectul nostru de azi.
Sa incepem cu primul capitol 😀
Sport.
Burtica mea, nu mai e chiar burtica mititică, asa ca si partea de sport, s-a modificat in aceasta perioada. Coincidenta sau nu, in trimestrul 3 am ajuns la măsurătorile pe care le aveam cu Rareș, însă am avut mereu impresia că sunt mai mare si ca ma misc putin mai greu. Se pare că doar forma e diferită, nu știu dacă are legătura cu sexul copilului, sauc ă e a doua sarcină, sau întâmplare… Cu toate astea, mișcare am reușit să fac în continuare ( pana in prezent ) și am urcat și pe canalul meu de YouTube câteva video-uri. Am alergat pana in luna a 8-a, dar asa usor si distante mici, am facut stretching mult, mers pe bicicleta, diferite exercitii, pe care le-am impartasit si cu voi. Pe ultima suta de metri am introdus si inotul. Toate astea strecurate printre orele lui de somn și treburile ce le aveam de făcut. 
De altfel, nu mă plâng, pentru că deși am comparat inevitabil cele două sarcini ale mele, am profitat acum la maxim de fiecare moment cu Rareș, el fiind în perioada în care începe să vorbească, să te înțeleagă, să asculte și e minunat să descopăr atâta înțelepciune, energie, curiozitate și bunătate într-un omuleț. 
Exercițiile fizice din trimestrul trei sunt cele mai modificate. Intensitatea este mai mică, dificultatea exercițiilor, durata antrenamentului. Eu m-am împăcat foarte bine cu partea de stretching. După săptămâna 30, am început să am dureri de spate, articulații..destul de puternice. Cu prima sarcină nu m-am simțit deloc asta. Vă las aici un link cu exercițiile pe care le-am făcut în timpul sarcinii. Pe canalul meu de youtube, gasesti mai multe videori, asa ca enjoy 🙂
Bineînțeles, spun din nou acest lucru: fiecare sarcină e diferită și e foarte important să țineți cont de ce vă sfatuieste doctorul ce vă monitorizează sarcina si cum va simtiti 🙂
În rest, sarcina mea a decurs bine, mă simt bine. Uneori uit că sunt însărcinată, mai ales când îl ridic pe Rareș în brațe (vezi poza principală ), deși stiu ar trebui să evit asta, dar nu ma pot abtine.
Masajul mi-a lipsit. Cu Rares faceam cel putin unul pe saptamana, iar acum am reusit sa fac 2 in 9 luni.
Simptome.
Noaptea e mai dificil, fiindcă îmi amorțește toată partea pe care dorm, iar când încerc să mă întorc, este o adevărată provocare (da folosesc pernă pentru gravide, cea pe care am avut-o și în prima sarcină) , e mai bine cu ea, insa tot nu imi gasesc pozitia potrivita. M-am trezit în câteva nopți cu cârcei în gambă. O durere cum nu am mai simțit până acum, așa că doamna doctor mi-a prescris să iau magneziu, iar în ultima lună mi-a dat și fier. Astea sunt singurele medicamente ce le-am luat in sarcina. Aaa și acidul folic bineînțeles, tot la recomnadarea doctorului. Dupa primul carcel in gamba, m-am trezit cu urme de varice pe gambă. E și genetic, fiindcă și mama are. Dar după ce nasc și să văd pe perioada alăptării ce îmi este permis să fac și ce nu, mă voi ocupa serios de treaba asta. Aici dacă aveți niște recomandări, v-aș fi foarte recunoascatoare sa mi le impartasiti 🙂
Până una alta, mi-am luat ciorapi compresivi și îi port din când în când + masaj local.
Alimentație și kg în plus.
La acest capitol, stau cel mai bine. După “scăpările” din trimestrul doi, sau mai bine zis o combinație de sănătos și răsfăț, acum simt nevoia doar de mese nutritive, sănătoase, proaspete. Mănânc și în cantitate mult mai mică. Parca mă satur mai repede, mi se face foame mai greu s.a.m.d. Toate femeile îmi ziceau și în prima sarcina, că în trimestrul 3 am să explodez, că atunci pui cele mai multe kg. La mine nu a fost asa. În ambele sarcini, trimestrul 3 a fost cel mai light din punct de vedere kg extra și mâncare.
Având în vedere că pot să nasc oricând, am făcut și ultima cântărire (cam una pe luna am facut, nu mai des). Culmea, am aceleași măsurători (șold, coapsă , burtică) ca și cu Rareș, dar am luat 12 kg vs 10,5. Celulita e și ea prezentă pe fesieri și solduri, dar de vergeturi nici vorba, ceea ce e minunat. Asta datorită mâncatului echilibrat, luat in plus, un nr de kilograme normal ,hidratare, sport și folosit creme dimineața și seara 🙂 Celulita o să dispară ușor după ce mă recuperez și voi puteasă reiau și antrenamentele mai serios.
Chiar in aceasta perioada lucrez online si cu mamici, si tare ma bucur sa vad cum obiceiuri sanatoase devin stil de viata si pentru ele.
De fiecare daca cand iau masa, ma gandesc ca si copilul meu se hraneste cu acelasi lucru, de aceea pentru mine sarcina nu a fost nicidecum un pretex sa nu mai am grija de mine. Din contra 🙂
Unde nasc?
La fel că și la prima sarcină, am ales maternitatea Regina Maria. Mă simt în siguranța aici, începând de la recepție, la fiecare cabinet, analiză, doctor, asistentă cu care am interacționat. 🙂
Bineinteles ca am optat tot pentru nașterea naturală, tot cu doamna doctor Carmen Constantinescu. Facem echipa buna. Mi-aduc aminte cand mi-a spus acum 2 ani dupa primul consult de dupa nastere: Anca ai sa vezi ca la al doilea va fi mai bine/ usor 🙂 🙂 si iata-ne ajunsi in acel moment. Cine ar fi zis 😀
Pfff. Nu va mint. Emoții am, dar încerc să fiu tare și să mă încarc cu energie bună, mai ales că acum trăim alte vremuri din cauza acestui virus.
Soțul meu nu va mai putea fi alături de mine în sala de nașteri. Recunosc. Ma intristeaza asta putin, dar accept situatia si incerc sa nu ma mai gandesc la ce are NU in fata, in aceasta perioada. Dorința mea cea mai mare este să îmi țin fetița la piept după ce vine pe lume, adica sa ajunga rezultatele Covid 19 cat eu sunt in travaliu. De data asta nu mai deranjeaza sa suport durerea mai mult timp 🙂
Una peste alta a fost o călătorie frumoasa și aceasta sarcina, cu trăiri intense, iubire multa și binecuvântarea de a bate încă o inima înăuntrul meu. Este un sentiment unic si chiar daca am mai trecut prin asta, trairile au fost la fel de intense. Lui Rares ii povestesc mereu ca am un bebe in burtica, a inceput chiar sa ii faca „draga draga” si sa ii spuna pe nume. Imi creste inima.
Ii vorbesc mereu fetitei mele, la fel cum faceam cu Rares. Simt o conexiune asa mare, cu amandoi copii. Sunt cea mai implinita si fericita 🙂
Abia aștept să vina pe lume și să ne facă viața și mai colorată. Stiu ca ne va fi mai greu, dar atat eu cat si Dragos, ne-am dorit asta si suntem dispusi sa facem toate eforturile sa-i crestem impreuna pe copiii nostri. Bunicii ne vor fi alaturi cand vom avea nevoie de ei, bineinteles, dar ne dorim sa fim noi doi cei ce le ofera educatia si timpul de care au nevoie. Cam atat despre trairile mele din aceasta sarcina.
Pe curand. Chiar foarte curand, fiindca mai e putin pana nasc si-apoi am sa va povestesc cum a fost venirea fetitei noastre pe lume 🙂
Trăiește activ și sănătos,
AB
