Si-am plecat toti trei in Miami

Și iată-ne pregătiți de o frumoasă călătorie în familie și o provocare profesională pentru mine. 

După ce am câștigat în 2017 al 5-le-a titlu mondial, în Miami, am știut că îmi doresc sa fiu mamă, că ne dorim să fim parinți. Pe-atunci eram întrebată evident: dar când următoarea competiție?

Până acum 7 luni, nu eram decisă dacă mă voi întoarce pe scena, și mai ales când. 

Îmi place să las ca lucrurile să vină natural, așa că nu mi-am stabilit planurile înainte cu foarte mult timp. Am vrut să văd cum se reface corpul meu după sarcină. 

Fac o scurtă recapitulare. Am devenit mamă pe 31 August 2018, ora 17:00, după un travaliu de 14 ore și o naștere naturală. In sarcină am avut grijă de mine, așă că am simțit asta evident și în refacere, procesul fiind mult mai rapid și ușor ( cred:))  

Prima lună după ce am născut, mi-am dorit să nu fac nimic, să las corpul să își revină de la sine. Oricum mă simteam epuizată, fiindcă și în timpul sarcinii, nopțile au fost întrerupte (fătul era asezat in partea de jos, și mergeam din 2 in 2 ore la baie). După ce durerile au trecut și am scăpat și de kilogramele acumulate în sarcina (10,5 kg) am început cu exerciții de mobilitate și ușor și cu alergare. După 6 săptămâni, am adăugat și exerciții cu greutatea corpului (ex: genoflexiuni, fandări, flotări). Era ciudat. Parcă pentru prima data am simțit asta așa de intens: îmi tremurau mâinile și picioarele când le executam. Făcând sport toată viața, pentru mine era o trăire ciudată aș putea spune. Parcă nu eram eu. 

Am lucrat foarte mult cu mine. Îmi doream tare să ocolesc “depresia post-natala” și am reușit. Nopți nedormite, Rareș pe atunci se trezea la o oră-două, o oboseala cronică parcă, schimbări hormonale si fizice, mă făceau de multe ori să văd altă persoană în oglindă. Însă am depășit această perioadă, spunându-mi că eu sunt responsabilă pentru schimbările pe care le pot face, iar sentimentele față de Rareș și iubirea asta de mamă de nu o poți descrie în cuvinte, mă umpleau de fericire.

Mă încărcam de fiecare dată când îl priveam și îl luam în brațe! Și când spun asta, vorbesc serios. Parcă trece un val de energie prin corp când îmi iau copilul în brațe. <3

Dar mai aveam nevoie de ceva. De un obiectiv. Ceva care să mă facă să îmi stabilesc un plan și să îmi recapăt încrederea în mine. Iar pentru mine asta a însemnat: Fitness Universe. Competiția are loc in fiecare an în Miami, iar eu am reușit din 2010 până azi, frumoasa performanță cu 5 titluri mondiale. 

Am purtat o discuție mai serioasă cu Dragoș, am analizat puțin ce înseamnă asta, și ne-am decis: plecam toți trei în Miami. 

Soțul meu este în concediu de paternitate. Așa că atunci când dau o fugă la sala, el e cel ce rămâne cu Rareș. Ne ocupăm amândoi de creșterea celui mic, și deocamdată ne descurcăm tare bine. Pentru asta sunt tare recunoscătoare. 

Meseria de antrenor mă face să fiu mai toată ziua un “du-te-vino”, însă acum că am devenit mamă, mi-am permis să o las mai moale. 

Chiar și-așa abia simțeam că fac față. Abia după 4-5 luni de la naștere am început să răspund mai bine programului de la sala (unde m-am întors după 6 săptămâni). Eram “pufoasă” cu toată că pe cântar eram bine. Cântar ce a apărut în casa mea abia când am rămas însărcinată, căci altfel nu sunt fan “nr kg” :)) 

Alimentația mea a fost una sănătoasă mereu. 

Mâncat cât mai simplu și organic dacă se poate. Multe legume, fructe, lactate, ouă, carne la cuptor sau grătar, carbohidrați (paste leguminoase , cartofi dulci, crackersi integrali) și nutriția Herbalife (shakeuri proteice, vitamine, ulei de peste). Dulciurile îmi plac dar le mănânc rar și în cantități mici. M-am obișnuit să fac alegeri sănătoase. Chiar e un stil de viață. 

Iaurt și baton proteic sau batin cu cereale

Rareș este și in prezent alăptat. Așa ca aici cred ca răspund tuturor mămicilor cu privire la alăptat, sport, mâncare sănătoasă și suplimente. Ele fac echipa buna împreuna. Suplimentele de calitate sunt permise, iar alimentele sănătoase nu înseamnă dieta, la fel cum nici sportul nu inseama extenuare sau stres.

Spun asta fiindcă îmi ziceau mămici ca mănâncă multe dulciuri și ca nu ma scapă de burta. Când le-am zis ce sa schimbe in alimentație, mi-au zis ca le e frica sa nu le scadă lactația.

Acum eu va întreb: cum crezi ca o gogoașa cu ciocolata ii face mai bine corpului tău și copilului tau decat o friptura buna cu legume și salata (fructe etc) ? La fel și cu sportul. Faceți sport! Eu am clase + pregătirea de concurs și tot îl alăptez pe Rareș. Și primește cât ii trebuie:  dimineața și seara, uneori și in timpul zilei sau al nopții.

M-am hidratat mereu bine, și am mâncat oricând mi-a fost foame. Am făcut alegeri sănătoase. 

Pregătirea pentru Miami/ Miss Fitness Universe 

Rezultatul unui stil de viața activ și sănătos s-a văzut. Așadar, la 7 luni de la nastere, imi vedeam din nou “pătrățelele”.

Asta a fost punctul in care rezistența mea la efort a crescut, la fel și încrederea in mine 🙂

Așa cum spuneam și intr-o postare la un moment dat. E foarte important sa faci pașii mici si calculați. Ajungi la obiectivul măreț pe care ți l-ai stabilit, prin multă munca, determinare dar și răbdare. Răbdare sa parcurgi planul, fără sa ai așteptări la început cu ce îți dorești sa vezi la sfârșit. 

Asta am făcut și eu. Am fost conștientă de tot ce aveam in plan. 

Ca sa îmi citez textul dintr-o postare recenta:

“Acum 9 luni l-am născut pe Rareș.
Acum 7 luni abia alergam 3 km. 🙂
Acum 5 luni abia puteam sa fac o săritura.
Acum 3 luni începusem cu elementele de gimnastica de care aveam nevoie in exercițiul meu de Fitness, și aveam împresia atunci ca “mi-am rupt oasele și ca am 100kg” 

ACUM SUNT PREGĂTITĂ!  Believe in yourself!!!! “

Când și-a revenit corpul complet si am reușit sa fac si antrenamente mai intense, deși aveam același regim, musculatura a început sa se definească. Ușor ușor, m-am întors la forma dinainte. DECI SE POATE! Nu-i așa ca e minunat corpul nostru? 🙂